Pe scurt: corpul se adaptează la altitudine în zile, nu în ore, deci urci treptat, te hidratezi, te odihnești și nu ignori durerile de cap care se agravează. Dacă simptomele se înrăutățesc, cea mai sigură măsură este coborârea.
Aerul de la altitudine conține la fel de mult oxigen, dar presiunea mai mică face ca organismul să primească mai puțin. Efectele apar la unii oameni deja la câteva mii de metri, iar forma fizică nu garantează nimic. Textul este informativ și nu înlocuiește sfatul medicului.
Cum te adaptezi la altitudine
Adaptarea se face treptat: mai întâi urci, apoi dormi mai jos decât cel mai înalt punct atins în ziua respectivă. Corpul respiră mai repede, inima bate mai tare și, în zile, se produc schimbări care îl ajută. Detalii practice găsești în articolul despre cum te obișnuiești cu altitudinea la munte, fără dureri de cap.
Ce planifici înainte de plecare
Un plan realist cuprinde zile de aclimatizare, trasee scurte la început și un rezervor de timp pentru vreme rea. Verifică prognoza și anunță pe cineva traseul tău.
- începi cu trasee scurte, la altitudini mai mici;
- crești treptat diferența de nivel pe zi;
- lași o zi de odihnă după urcări mari;
- alegi un loc de cazare mai jos, dacă poți.
Hidratarea, mâncarea și somnul
La altitudine pierzi mai multă apă prin respirație, așa că bei regulat, chiar dacă nu îți e sete. Mănâncă ușor și des, cu carbohidrați, iar alcoolul îl limitezi, pentru că poate agrava simptomele și somnul. Somnul poate fi mai agitat în primele nopți, fără ca asta să fie o problemă.
Semnele care cer atenție
Rău de altitudine ușor înseamnă durere de cap, greață, amețeală și oboseală neobișnuită. Dacă acestea se agravează, nu mai urca și odihnește-te.
- durerea de cap persistă sau crește;
- apar vărsături repetate;
- simți lipsă de aer în repaus;
- ai tuse persistentă sau spută cu sânge;
- apar confuzie, mers nesigur sau somnolență excesivă.
Ultimele semne sunt de urgență: coboară imediat, dacă este sigur, și sună la 112.
Ce faci dacă ai o afecțiune
Persoanele cu boli de inimă, de plămâni sau cu sarcină ar trebui să discute cu medicul înainte de a urca. Nu opri și nu începe niciun tratament pe cont propriu. Vorbește cu medicul curant despre limitele tale.
Echipamentul pe care îl iei în rucsac
La altitudine vremea se schimbă repede, deci rucsacul trebuie să te acopere la frig, la vânt și la ploaie. Îmbracă-te în straturi și ia cu tine ceva cald chiar vara. Protecția solară contează, pentru că radiația crește odată cu înălțimea.
- haină de ploaie și un strat călduros de rezervă;
- ochelari de soare, cremă cu protecție și pălărie;
- apă suficientă și gustări bogate în energie;
- lanternă frontală și telefon încărcat;
- trusă de prim ajutor și un plan al traseului.
Cum cobori în siguranță
Coborârea este soluția cea mai eficientă la rău de altitudine, iar chiar câteva sute de metri pot aduce o ameliorare. Nu merge singur dacă ești amețit sau confuz. Anunță grupul și coboară împreună, în ritm lent, cu pauze dese.
Întrebări frecvente
De la ce altitudine apare răul de altitudine?
Poate apărea de la câteva mii de metri, dar sensibilitatea diferă. În Carpați, riscul este mic, dar nu zero pentru persoane sensibile.
Ajută forma fizică bună?
Doar parțial. Adaptarea nu depinde de cât de antrenat ești, așa că oricine trebuie să urce treptat.
Copiii sunt mai expuși?
Pot avea simptome, dar le exprimă greu. Urmărește-i atent și redu ritmul.
Dacă o căzătură la munte ajunge să ceară o intervenție, e bine să știi ce se întâmplă în sala de operație, iar explicațiile despre anestezia regională și ce simți în picioare, în brațe și în minte te pregătesc pentru o astfel de situație.
