Pe scurt: un dinte fisurat nu se tratează la fel în toate cazurile: o fisură superficială poate necesita doar monitorizare sau o refacere mică, iar una profundă poate cere coroană sau alte soluții. Alegerea depinde de adâncime, de poziția fisurii și de starea nervului dentar, lucruri pe care le stabilește doar medicul stomatolog.
Fisurile apar des, mai ales la adulți, și nu sunt întotdeauna vizibile. Uneori dor la mușcat, alteori dau sensibilitate la rece, iar alteori nu dau niciun semn. Informațiile de mai jos te ajută să înțelegi ce se poate întâmpla, nu să îți pui singur un diagnostic.
Cum apare un dinte fisurat
Dinții se fisurează din cauza unor presiuni repetate sau a unui șoc. Printre cauze se numără scrâșnitul în somn, mușcatul unor obiecte dure, plombele mari care slăbesc dintele și schimbările bruște de temperatură. Odată cu vârsta, smalțul devine mai fragil, iar riscul crește. Un dinte tratat de nerv poate fi, de asemenea, mai predispus la fisuri.
Ce simptome pot apărea
Simptomele variază, iar unele fisuri nu dor deloc. Cele mai întâlnite semnale sunt:
- durere ascuțită la mușcat sau la eliberarea mușcăturii;
- sensibilitate la rece, la cald sau la dulce;
- durere care vine și trece, fără cauză clară;
- iritarea gingiei din jurul unui dinte.
Dacă apar umflături ale feței, febră sau durere puternică și continuă, mergi urgent la medic. Dacă umflătura îți îngreunează respirația sau înghițitul, sună la 112.
Tipurile de fisuri
Medicii deosebesc mai multe tipuri de fisuri, iar tratamentul se alege după tip. De la cele mai ușoare la cele mai serioase:
| Tip | Descriere |
|---|---|
| Fisură superficială | afectează doar smalțul, adesea fără simptome |
| Fisură a coroanei | merge mai adânc, spre dentină, cu sensibilitate |
| Dinte crăpat | fisura se extinde spre rădăcină, cu durere la mușcat |
| Fisură de rădăcină | începe în rădăcină, greu de depistat |
Când este potrivită coroana
Coroana se ia în calcul atunci când dintele este slăbit și are nevoie de protecție pe toată suprafața, ca să nu se fisureze mai departe. Este o soluție frecventă pentru dinții cu fisuri mai adânci sau cu obturații foarte mari. Nu toate fisurile cer însă o coroană: unele se tratează cu o refacere sau cu monitorizare. Subiectul este explicat pe larg în dinte fisurat: când ajunge coroana și când nu.
Alte soluții și situația fără soluție
În funcție de caz, medicul poate propune tratament de canal, o refacere, o ocluzie ajustată sau, în ultimă instanță, extracția. Dacă fisura ajunge sub gingie sau în rădăcină, șansele de păstrare scad. Decizia se ia după examen clinic și, de multe ori, după radiografie. Nu amâna prezentarea la cabinet, pentru că o fisură netratată se poate adânci, iar soluțiile devin mai complicate.
Ce poți face până la programare
Până ajungi la cabinet, evită alimentele foarte dure, lipicioase și foarte reci sau fierbinți și mestecă pe partea cealaltă. Nu încerca să „verifici” fisura mușcând tare și nu pune în dinte substanțe sau obiecte. Menține igiena orală blând, fără să forțezi zona. Aceste sfaturi sunt generale, iar articolul nu înlocuiește consultul stomatologic. Informații despre cabinete și tratamente se găsesc pe StomatologieNews.
Întrebări frecvente
Poate un dinte fisurat să se vindece singur?
Smalțul nu se reface ca o piele, deci o fisură nu dispare singură. Poate rămâne stabilă ani de zile sau se poate adânci.
Cum prind medicii o fisură greu de văzut?
Prin examen vizual cu lupă, teste de mușcătură, lumină specială și, uneori, radiografie. Diagnosticul este făcut doar la cabinet.
Scrâșnitul este o cauză reală?
Da, presiunea repetată din somn poate favoriza fisurile. Medicul poate recomanda o gutieră de protecție dacă se potrivește cazului tău.
Programarea timpurie la medic îți poate economisi un tratament mai amplu și mai costisitor mai târziu.
