Pentru cineva care își deschide prima societate, capitalul social este una dintre puținele cifre care apar în dosar înainte ca firma să existe efectiv. Este și una dintre cifrele pe care fondatorii le înțeleg frecvent greșit. Mulți dintre ei o tratează fie ca pe o simplă formalitate bifată la bancă, fie, dimpotrivă, ca pe o barieră financiară care le-ar bloca proiectul înainte de start. Modificările intrate în discuție pentru anul 2026 au readus subiectul în atenția antreprenorilor, iar firmele de consultanță care pregătesc dosare pentru Registrul Comerțului revin frecvent asupra acelorași lămuriri în discuțiile preliminare.
ADISAF SRL, firmă de consultanță în afaceri și servicii administrative din București, activă din 2015, este una dintre companiile care au ales să pună informația direct pe site, într-o formă accesibilă. Potrivit datelor publicate de firmă, capitalul social minim pentru un SRL este de 500 de lei începând cu 1 ianuarie 2026, iar pragul urcă la 5.000 de lei în situația în care cifra de afaceri a societății depășește 400.000 de lei. Cele două valori par simple luate separat, însă relația dintre ele generează majoritatea întrebărilor pe care le primesc consultanții.
Ce reprezintă, de fapt, capitalul social
Capitalul social nu este un depozit blocat, cum cred încă mulți dintre cei aflați la prima firmă. Este aportul asociaților la constituirea societății, o valoare înregistrată în actul constitutiv și în evidențele Registrului Comerțului, care rămâne apoi la dispoziția firmei pentru activitatea curentă. Suma nu se pierde și nu stă imobilizată la infinit într-un cont pe care administratorul nu îl poate atinge, dar nici nu este un simplu număr decorativ: ea reprezintă limita până la care asociații răspund, în principiu, în raport cu obligațiile societății.
Această distincție explică de ce legiuitorul a revenit periodic asupra pragului. Un capital social simbolic reduce bariera de intrare pentru antreprenorii la început de drum, dar oferă puțină acoperire partenerilor comerciali. Un prag ridicat protejează mai bine creditorii, însă îngreunează înființarea unei firme mici. Formula cu două trepte — o valoare de pornire accesibilă și una corelată cu volumul real de activitate — încearcă să împace cele două logici.
Cele două praguri, raportate la planul firmei
Modelul de lucru publicat de compania bucureșteană începe cu o discuție inițială, înaintea redactării documentației. Este și etapa în care se conturează elementele care ajung apoi în actul constitutiv, între care structura capitalului social. Întrebarea practică de la care pornește o astfel de discuție este ce urmează să facă firma și ce volum de activitate estimează fondatorul. Răspunsul arată dacă subiectul rămâne la nivelul pragului de pornire sau dacă merită anticipată de la început varianta cu 5.000 de lei.
Motivul este pragmatic. Un antreprenor care deschide o firmă de servicii cu facturare modestă poate porni de la valoarea minimă fără complicații. În schimb, cineva care intră direct în comerț sau în distribuție, cu rulaje care trec rapid de 400.000 de lei, ajunge să ceară o majorare de capital social la scurt timp după înființare — o mențiune separată la Registrul Comerțului, cu documentație proprie și cu timpul aferent. Pe pagina dedicată procedurii de înființare a unei firme SRL compania detaliază actele necesare și etapele dosarului, inclusiv componenta legată de capital.
Este exact genul de detaliu care nu apare în conversațiile de la începutul unei afaceri, unde atenția se duce spre denumire, coduri CAEN și sediu. Ordinea corectă a pașilor poate economisi, în multe cazuri, o procedură ulterioară.
Cifra de afaceri de 400.000 de lei nu este o cifră aleatorie
Pragul de 400.000 de lei funcționează ca un reper de proporționalitate. Ideea din spatele lui este că o societate care generează venituri peste acest nivel nu mai este o inițiativă de test, ci o afacere cu parteneri, furnizori și, de regulă, angajați. Capitalul social ajustat devine, în acest context, un semnal de soliditate pentru cei care contractează cu firma.
Antreprenorii aflați în apropierea pragului au, în general, două direcții. Prima este să constituie de la început un capital social peste minimul legal, dacă estimările de business o justifică. A doua este să pornească de la valoarea minimă și să depună ulterior o cerere de majorare, atunci când situația o cere. Firma de consultanță tratează majorarea capitalului social ca serviciu distinct, alături de celelalte mențiuni ONRC — schimbare de sediu, schimbare de administrator, cesiune de părți sociale, înregistrare în scopuri de TVA, înființare de punct de lucru sau declarație de beneficiar real.
Alegerea între cele două direcții nu ține doar de birocrație. Un capital social stabilit peste minim implică un aport efectiv al asociaților la momentul constituirii, resurse care nu mai sunt disponibile în altă parte a proiectului. Pentru un antreprenor care își finanțează singur startul, diferența poate conta. Pe de altă parte, revenirea ulterioară asupra actului constitutiv presupune o hotărâre a adunării generale, documentație nouă și un nou drum administrativ. Cele două scenarii se pun de obicei unul lângă altul, iar decizia rămâne a fondatorului, după ce acesta vede ce implică fiecare variantă în calendar și în efort.
Procesul, așa cum este descris pe site
Modelul de lucru prezentat public de companie are patru etape: discuția inițială, pregătirea documentației, depunerea dosarului la Registrul Comerțului și predarea actelor către client. Livrarea este anunțată ca fiind integral online, oriunde în țară, prin telefon, e-mail și WhatsApp, cu posibilitatea unei deplasări la sediul din Calea Floreasca nr. 169, Sectorul 1, pentru cine preferă discuția față în față. Programul afișat este de luni până vineri, între orele 09:00 și 17:00. Tot pe homepage, firma își prezintă modelul drept „1 singur partener pentru tot procesul”, de la prima discuție până la predarea documentelor.
Firma nu publică tarife pe site și lucrează pe bază de ofertă personalizată, în funcție de tipul de dosar și de complexitatea situației. Secțiunea de servicii listează 24 de servicii pentru firme și PFA, grupate pe direcții: înființări, modificări și mențiuni, suspendare, reactivare și radiere, sediu social și servicii juridice, inclusiv înregistrarea de marcă la OSIM.
Linia dintre administrativ și juridic
Un aspect asupra căruia compania insistă în comunicarea publică privește repartizarea responsabilităților. Potrivit informațiilor publicate, documentația juridică este elaborată, avizată și asumată de un cabinet de avocat colaborator înscris în Baroul București, în conformitate cu Legea nr. 51/1995, în timp ce ADISAF se ocupă strict de partea administrativă și de coordonarea operațională a dosarului. Site-ul afișează, în același registru al transparenței, un disclaimer prin care precizează că firma nu este instituție guvernamentală și nu reprezintă Registrul Comerțului sau alte autorități publice.
Pentru un fondator aflat la prima societate, delimitarea are consecințe practice: actul constitutiv, în care apare și structura capitalului social, nu este un document generat automat dintr-un formular, ci o piesă juridică semnată de un profesionist care își asumă conținutul.
Când SRL-ul nu este singura variantă
Nu toate proiectele au nevoie de un SRL de la bun început. Pentru activități independente, cu un singur titular și cu costuri administrative reduse, formele de organizare de tip persoană fizică autorizată, întreprindere individuală sau întreprindere familială rămân o opțiune legitimă, fără cerință de capital social. Diferențele apar mai târziu, la nivel de răspundere patrimonială, de posibilitate de a atrage asociați și de percepție în relația cu partenerii mari. Compania descrie condițiile și documentele pentru aceste forme în secțiunea despre înființarea de PFA, II și ÎF, separat de procedura societăților comerciale.
În practică, trecerea de la o formă la alta este frecventă: mulți antreprenori încep ca PFA și ajung, pe măsură ce activitatea crește, să deschidă un SRL, moment în care discuția despre capital social și despre pragul de 400.000 de lei devine relevantă pentru prima dată. Lista de servicii a firmei acoperă, de altfel, și formele juridice cerute mai rar — SRL-D pentru debutanți, ONG de tip asociație sau fundație, precum și SA, SNC, SCS și SCA.
Ce rămâne de verificat înainte de depunere
Dincolo de suma efectivă, dosarul de înființare cere corelarea mai multor elemente: structura aportului între asociați, denumirea rezervată, sediul social și documentele care îl atestă, codurile CAEN alese și declarațiile aferente. O eroare într-unul dintre aceste puncte poate întoarce dosarul și amâna întregul calendar, indiferent cât de corect a fost calculat capitalul social. Pentru fondatorii care nu dispun de un spațiu propriu, compania oferă și găzduire de sediu social în București, cu documentele cerute de Registrul Comerțului.
ADISAF SRL este identificată pe site prin CUI 34620422 și numărul de ordine în Registrul Comerțului J2015006869405, cu sediul în Calea Floreasca nr. 169, et. 6, cam. 12, Sectorul 1, București. Echipa îi include pe Florin Mihalcea, menționat ca fondator, și pe Antonia Mihalcea, iar sloganul companiei este înregistrat ca marcă la OSIM din 2015. Site-ul are și o secțiune în limba engleză, dedicată fondatorilor și investitorilor nerezidenți. Pe blogul propriu, firma publică articole informative despre legislația aplicabilă în 2026, inclusiv despre capital social, e-Factura, regimul microîntreprinderii și dividende — o resursă utilă pentru antreprenorii care vor să înțeleagă contextul înainte de a semna primele documente.
